Se impune adoptarea de urgenta a legislatiei privind organizarea si desfasurarea alegerilor pentru Parlamentul European.
Dupa momentul aderarii la Uniunea Europeana Romania va fi reprezentata in Parlamentul European. In partea a patra a Tratatului de Aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, la Art. 21 alin. (2) se prevede obligativitatea ca tara noastra sa organizeze alegeri pentru Parlamentul European, prin votul universal direct al cetatenilor sai, inainte de 31 decembrie 2007. Partidul Conservator a propus ca aceste alegeri sa fie in mai 2007 – perioada care a intrat deja in obisnuinta romanilor ca perioada de alegeri.
PC a pledat permanent pentru introducerea votului uninominal. In acest sens, am depus si o initiativa legislativa in februarie 2005, deci imediat dupa constituirea Parlamentului rezultat dupa alegerile din 2004. Solutia este imbratisata in special de populatie si mai putin de partidele politice – referindu-ma nu la declaratii politice ci la actiuni concrete in acest sens. PC a depus o initiativa legislativa referitoare la alegerile europarlamentare care a fost, evident, dirijata la comisia pentru cod electoral. Am tinut sa realizam un prim pas in ceea ce priveste votul uninominal, propunand pentru alegerile europarlamentare un vot preferential pe liste. Votul preferential pe liste este o solutie optima de selectie a reprezentantilor romani in Parlamentul European, prin faptul ca ofera posibilitatea atat partidelor politice sa isi promoveze membrii de valoare, cat si electoratului sa faca selectia celor mai buni candidati.
Acest mod de alegere se preteaza insa numai in conditiile unui numar mic de partide, repartizarea resturilor fiind extrem de dificila in alte conditii. De aceea, si nu numai de aceea, noi am propus ca formatiunile politice care au dreptul de a depune liste de candidati sa fie partidele politice, aliantele politice si organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale care au constituit grup parlamentar in cel putin o Camera a Parlamentului Romaniei, cu precizarea ca organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale care au constituit grup parlamentar comun depun lista de candidati comuna. Restrictionarea dreptului de a participa in alegeri pentru partidele care nu au reprezentanti in Parlamentul Romaniei este justificata de faptul ca acestea nu au putere de decizie in plan intern, cu atat mai putin ei pot influenta deciziile la nivel european.
Consideram ca se poate accepta si candidaturi independente in conditiile in care persoana care candideaza este sustinuta de un procent de 1% din numarul cetatenilor cu drept de vot la nivel national. Candidatii independenti trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de Constitutie pentru a candida, sa fi implinit, pana in ziua alegerilor inclusiv, varsta de cel putin 30 de ani, sa cunoasca o limba de circulatie internationala, si care au exercitat cel putin un mandat complet de presedinte de consiliu judetean, presedinte de consiliu local, primar, viceprimar, consilier judetean, consilier local, deputat sau senator, precum si persoanele care desfasoara activitate de cercetare intr-un domeniu de interes pentru Uniunea Europeana, persoanele care detin titlul stiintific de doctor sau care desfasoara activitate in invatamantul universitar, postuniversitar si academic.
Nu se justifica strangerea de semnaturi pentru candidatura partidelor politice, in conditiile in care partidele care sunt inregistrate in conditiile legii partidelor politice trebuie sa aiba minim 150.000 semnaturi. Sigur ca strangerea de semnaturi poate sa constituie un exercitiu al fiecarui partid ce participa la alegeri. PC a realizat asemenea exercitii – ultimul fiind strangerea de semnaturi pentru initiativa privind confiscarea averilor ilicite: 1 milion de semnaturi. Dar aceasta prevedere nu figureaza si n-a figurat niciodata in legea alegerilor generale, si nici in cele europarlamentare din statele membre. Astfel: Spania – partidul sustinut de 50 parlamentari sau 15.000 alegatori; Olanda – candidatii din listele de partid au sustinerea a 30 de semnaturi; Germania – partidele care participa la alegeri au cel putin 5 mandate de parlamentar si o lista de sustinere de 4.000 semnaturi pentru lista federala si 2.000 pentru lista de land; Danemarca – participa partidele cu cel putin un reprezentant in Parlament si sustinute de 2% din numarul total de voturi valabil exprimate la alegerile precedente; Belgia – partide sustinute de 5 parlamentari si 5.000 alegatori. Alte aspecte – in Austria, Danemarca, Olanda si Germania pot prezenta liste de candidati numai partidele si asociatiile politice. In celelalte state membre pot candida si independentii sustinuti de un numar de alegatori. In Austria, Franta, Olanda si Marea Britanie prezentarea listelor este insotita de depunerea unei cautiuni. Atribuirea mandatelor se face conform metodei d’Hondt in Austria, Belgia, Danemarca, Spania, Franta si Olanda, in Germania conform metodei Hare-Niemeyer si in Italia dupa metoda restului celui mai mare.
In plus, cine verifica corectitudinea si veridicitatea acestor semnaturi? BEC nu are cum realiza acest lucru.
Tebuie stabilit rolul Autoritatii Electorale Permanente, in conditiile neintelegerilor si scandalurilor permanente care framanta aceasta institutie.
Firesc acestea sunt si aspecte care se vor reglementa in plenul Parlamentului.
Tinem sa felicitam membrii Comisiei pentru elaborarea codului electoral pentru celeritatea cu care s-au achitat de acest mandat.
Daniela POPA
Deputat PC
^ topPopularitate: n/a [?]
Mai mult
Opinii