Partidul Conservator

Domnule prim-ministru,

Vă supun atenţiei faptul că, în prezent, sprijinul financiar acordat familiilor cu venituri reduse şi a celor monoparentale este reglementat prin OUG 105/2003, aprobată prin Legea 41/2004. În anul 2008, prin Legea 236 iniţiată de parlamentarii Partidului Conservator, limita de venituri pentru acordarea acestor alocaţii a fost mărită la nivelul salariului minim net pe economie pe membru de familie, respectiv 470 lei, în loc de 180 lei. Cuantumul alocaţiilor a fost, de asemenea, majorat, de exemplu, de la 30 la 50 de lei, pentru un copil, şi respectiv 70 de lei faţă de 45 pentru famiile monoparentale cu un copil.

Conform art.12 din OUG 105/2003, limita de venituri şi cuantumurile alocaţiilor complementare şi de susţinere a familiilor monoparentale ar fi trebuit corectate anual, în funcţie de evoluţia preţurilor de consum, şi aprobate prin Hotărârea de Guvern. Constatăm că Executivul pe care îl conduceţi nu a respectat obligaţia legală amintită faţă de aceşti copii. Mai mult, printr-un proiect de Lege cu titlu mincinos, Guvernul dvs. doreşte să diminueze atât numărul familiilor beneficiare ale acestor alocaţii, diminuând limita de venituri pentru acordarea acestora, cât şi cuantumul lor. Organizaţia de Femei a Partidului Conservator protestează vehement faţă de intenţia Guvernului de a diminua limita de venit pentru acordarea alocaţiilor complementare şi de susţinere a familiilor monoparentale cu 100 lei, respectiv 370 în loc de 470 lei, precum şi diminuarea alocaţiei pentru familiile cu unul şi doi copii. Mai mult, referitor la dorinţa Guvernului de a creşte prezenţa la şcoală a copiilor din familiile cu venituri reduse, considerăm că proiectul de lege aprobat nu aduce nicio noutate. În OUG 105/2003 se stipulează condiţia acordării alocaţiei de prezenţa la cursurile şcolare. În loc ca statul să facă economii la buget pe seama copiilor, această măsură nu face altceva decât să sporească practic cheltuielile, ştiut fiind faptul că ocrotirea copiilor în instituţiile statului presupune costuri mult mai mari.

Având în vedere aspectele semnalate, vă solicităm domnule prim-ministru să retrageţi acest proiect de lege cu titlu mincinos şi să respectaţi actul normativ aflat în vigoare, respectiv OUG 105/2003, aprobat prin Legea 41/2004 şi completat prin Legea 236/2008, actualizând sumele acordate, în sensul majorării acestora, şi în niciun caz a diminuarea lor.

Cu stimă,

Lia Ardelean

Preşedinte OFPC

În atenţia domnului Andras Szakal,

Preşedintele ANFP

Domnule preşedinte,

Vă aducem la cunoştinţă că în instituţiile publice se desfăşoară în aceste zile o largă campanie de epurare politică la care sunt supuşi funcţionarii publici. Astfel, în mai multe ministere există liste cu cei care urmează să fie disponibilizaţi în cadrul restructurărilor anunţate de Guvernul României, liste alcătuite pe criterii strict politice şi care îi vizează în principal pe funcţionarii angajaţi în Guvernele anterioare celui prezent şi care nu sunt apropiaţi de actualul Executiv.

În virtutea competenţelor dumneavoastră de monitorizare şi de controlul al aplicării reglementărilor din domeniu, vă solicităm să vă informaţi asupra acestor proceduri ilegale şi să reacţionaţi pentru apărarea statutului funcţionarului public. România şi-a luat angajamente ferme în faţa Uniunii Europene privind depolitizarea administraţiei, iar practicile actuale contravin flagrant obligaţiilor asumate de statul român.

Daniel Constantin

Preşedintele Partidului Conservator

În atenţia domnului Adriean Videanu

Ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri

Domnule Ministru,

V-am propus printr-o adresă anterioară o soluţie de suplimentare a fondurilor nerambursabile pentru sectorul privat, respectiv sectorul productiv, prin realocarea unor sume, în cadrul POS CCE, Axa 1, realocare ce nu presupune proceduri avizate de Comisia Europeană, ci doar de Comitetul de Monitorizare al POS CCE.

Revenim la solicitarea noastră de realocare a unor fonduri în cadrul POS CCE, axa 1, care pot fi realizate astfel:

• Transferul a 50% din bugetul alocat pentru Operaţiunea “dezvoltarea structurilor de sprijin a afacerilor de interes national şi international – POLI DE COMPETITIVITATE;
• Transferul a 70% din bugetul ramas disponibil pentru Operaţiunea “sprijin pentru consultant acordat IMM-urilor, în condiţiile în care IMM-urile pot beneficia de finanţare pentru consultanţă eligibilă în cadrul altor operaţiuni;
• Transferul a cel puţin 70% din bugetul alocat operaţiunii “sprijin pentru integrarea intreprinderilor în lanţurile de furnizori sau clustere”, operaţiune care până în prezent nu a fost accesată.

Aceasta realocare poate suplimenta bugetul operaţiunilor ce vizează dezvoltarea sectorului productiv cu aproximativ 200 de milioane de Euro, ceea ce în contextul actual reprezintă un beneficiu imens pentru sectorul privat.

Analizând indicatorii (numărul de IMM-uri finanţate, numărul de locuri de muncă ce pot fi create) asumaţi prin Documentul Cadru de Implementare, Axa1, Operatiunea 1, considerăm că, în condiţiile actuale, aceştia nu pot fi îndepliniţi. Tocmai de aceea credem că realocarea propusă este absolut necesară atât din punct de vedere al angajamentelor asumate de Autoritatea de Management, cât şi al sprijinirii sectorului privat în vederea creşterii economice.

Daniel Constantin

Preşedintele Partidului Conservator

Gary G. Grindler, Procuror General Adjunct al SUA şi coordonator al anchetei în cazul Daimler, a răspuns solicitării senatorului Dan Voiculescu privind furnizarea unor detalii referitoare la afacerile Daimler AG în România şi i-a comunicat că Departamentul de justiţie al SUA poate oferi României toate informaţiile de care dispune, însă este necesar ca acestea să fie solicitate de către Ministerul Justiţiei din România.

În consecinţă, Dan Voiculescu, vicepreşedinte al Senatului României, i-a adresat o scrisoare oficială domnului Cătălin Predoiu, Ministrul Justiţiei, solicitându-i necesarele clarificări. Redăm integral textul acestei scrisori:

“Domnule Ministru,

În urma sancţionării Concernul Daimler AG de către Departamentul de Justiţie al Statelor Unite ca urmare a mituirii unor oficiali guvernamentali din mai multe state, inclusiv din Europa, am solicitat Departamentului de Justiţie al SUA să ne transmită dacă, în urma anchetei, au descoperit date incriminatorii referitoare la tranzacţiile desfăşurate de Concernul Daimler AG în România.

Vă reamintesc că, în anul 2007, Primăria Generală a Municipiului Bucureşti a achiziţionat câteva sute de autobuze Mercedes.

Răspunzând solicitării mele, domnul Gary G. Grindler, Procuror General Adjunct al SUA şi coordonator al anchetei în cazul Daimler, mi-a comunicat că, în conformitate cu Tratatul Romania-SUA privind asistenta judiciara in materie penala (Tratatul), vor colabora deschis cu partea română. Însă, pentru a ne putea furniza eventuale informaţii, mărturii, declaraţii, documente sau înregistrări, este necesară o solicitare expresă în acest sens din partea Ministerului Justiţiei din România, instituţia abilitată prin Tratat pentru a face asemenea demersuri.

În consecinţă, consider necesar, domnule ministru, să ne comunicaţi dacă v-aţi asumat responsabilitatea stabilită prin Tratat şi aţi solicitat oficial Statelor Unite să vă transmită informaţii referitoare la afacerile Daimler AG în România, precum şi dacă aceste informaţii sunt incriminatorii pentru funcţionari publici sau demnitari români.

Dacă încă nu aţi solicitat aceste informaţii, se impune să o faceţi urgent pentru a îndepărta orice suspiciune referitoare la implicarea autorităţilor române în circuitul mitei oferite de Daimler AG”.

Cu sinceritate,

Dan Voiculescu

03.08.2010

Dan Voiculescu, vicepreşedinte al Senatului României, a raspuns mesajului pe care i l-a adresat domnul Traian Băsescu, Preşedintele României, referitor la solicitarea de convocare a unei sesiuni extraordinare a Parlamentului.
Redăm integral textul acestei scrisori:
“Domnule Presedinte,
Salut promtitudinea raspunsului dumneavoastra, dar remarc maniera neserioasa in care intelegeti sa comunicati institutional cu Senatul Romaniei.
De altfel, aceasta regretabila atitudine superficiala este cauza evidentei erori semantice comise atat in sesizarea initiala, cat si in precizarea pe care ne-ati transmis-o astazi.
Conform art.81 alin.2 din Regulamentul Senatului trebuia sa precizati durata de desfasurare a sesiunii extraordinare pe care o convocati. Spre deplina lamurire va citez din Regulamentul Senatului: „Cererea de convocare a unei sesiuni extraordinare se face în scris şi va cuprinde motivul, ordinea de zi propusă şi durata de desfăşurare a sesiunii extraordinare.” – art.81. alin.(2).
Asadar, domnule presedinte, trebuie sa precizati durata (numarul de zile, nu o perioada aproximativa) a sesiunii pe care o convocati pentru ca, va place sau nu, asa prevede legea. Evident, Biroul Permanent al Senatului are ultima decizie asupra acestui aspect. Insa, pana atunci, trebuie sa ne asiguram ca fiecare institutie actioneaza conform atributiilor legale de care dispune.
Domnule Presedinte,
Toti trebuie sa invatam sa respectam legea si, pentru ca exista un inceput pentru fiecare, va recomand, din nou, sa ne comunicati, intr-o maniera corecta, durata sesiunii extraordinare pe care o solicitati (din mesajul dumneavoastra de astazi am putea concluziona ca durata pe care o indicati este de 15 zile, adica prima jumatate - nu parte! - a lunii august.)
Totodata, imi exprim speranta ca Birourile Permanente ale celor doua Camere vor include pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare si solutii legislative pentru problemele sociale acute care afecteaza natiunea romana ”.

Dan Voiculescu

28.07.2010

Dan Voiculescu, vicepreşedinte al Senatului României, a adresat o scrisoare oficială domnului Traian Băsescu, Preşedintele României, referitoare la solicitarea de convocare a unei sesiuni extraordinare a Parlamentului.

Redăm integral textul acestei scrisori:

“Domnule Preşedinte,

În contextul în care, în aplicarea art.40 alin.(2) din Regulamentul Senatului, am responsabilitatea de a asigura conducerea Senatului pentru perioada 19 iulie – 7 august 2010, am primit şi am analizat cu atenţie solicitarea dumneavoastră privind convocarea unei sesiuni extraordinare a Senatului României.

Consider că ar fi oportun să includem pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare, pe lângă cele trei proiecte de lege pe care le propuneţi, şi anumite modificări legislative a căror dezbatere în Parlament este extrem de necesară pentru economia şi societatea românească:

1. 1. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.58/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal si alte masuri financiar-fiscale.
2. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 63/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiare.
3. 3. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 48/2010 pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul sanatatii in vederea descentralizarii
4. Modificarea Codului Fiscal în sensul reducerii la 5% a Taxei pe Valoarea Adaugată la alimentele de bază şi pentru construcţiile noi.
5. Instituirea cadrului legal necesar pentru acordarea de titluri de stat pentru bugetari, cu maturitate la 3-5 ani, proporţional cu reducerile salariale suferite.

Totodată, pentru a putea derula procedurile parlamentare prevăzute de Regulamentul Senatului, este necesar să refaceţi cererea dumneavoastră şi să menţionaţi şi durata de desfăşurare a sesiunii extraordinare, în conformitate cu prevederile art.81 alin.(2) din Regulamentul Senatului.

După ce solicitarea dumneavoastră va îndeplini toate condiţiile legale, Biroul Permanent al Senatului va dezbate şi va decide calendarul şi ordinea de zi a sesiunii extraordinare”.

Dan Voiculescu

28.07.2010

Domnule Preşedinte, vă atrag atenţia pe această cale asupra unor evenimente deosebit de grave care nu au avut parte de o reacţie serioasă din partea autorităţilor statului. Instigarea la proteste de stradă pentru obţinerea unei autonomii de tip Kosovo şi chemarea tuturor maghiarilor din Bazinul Carpatic pentru a duce la bun sfârşit lupta pentru autonomie sunt gesturi publice de o gravitate fără precedent, mai ales când vin din partea unui vicepreşedinte al Parlamentului European.

Credem că e de datoria dumneavoastră, ca garant al Constituţiei României şi, implicit, al suveranităţii şi integrităţii teritoriale a ţării, să luaţi o atitudine fermă împotriva unor asemenea acţiuni chiar dacă vin de la persoane cărora le sunteţi dator pentru realegerea dumneavoastră ca preşedinte.

Ar trebui să folosiţi calitatea pe care o aveţi în cadrul CSAT pentru a pune în discuţie asemenea provocări care se constituie în ameninţări la adresa siguranţei naţionale. Nu jurnaliştii, ci extremiştii care doresc să pună în discuţie graniţele şi limba oficială a României sunt pericolele reale pentru statul român!

Voiam, la începutul acestei scrisori deschise, să vă solicit să luaţi măsuri concrete împotriva cetăţeanului Laszlo Tokes pentru atacul său împotriva suveranităţii şi integrităţii teritoriale a României. Dar îmi dau seama că e inutil. Nu veţi face nimic. Nu vă mai cer, aşadar, să luaţi atitudine împotriva activităţilor extremiste ale lui Laszlo Tokes pentru că m-am convins că aveţi alte priorităţi. Vă mai cer doar atât, ca cetăţean al acestei ţări: nu le mai mulţumiţi celor care îşi bat joc de România. Dacă nu o puteţi apăra, măcar lăsaţi-o să sufere în tăcere.

Daniel Constantin

Preşedintele Partidului Conservator

27.07.2010

Stimate Domnule Preşedinte,

Având în vedere spiritul Uniunii Europene, precum şi intenţiile Părinţilor Fondatori de a institui cooperarea între statele şi naţiunile Europei, intenţii sintetizate în Declaraţia Schumann din 1950 potrivit căreia „Contribuţia pe care o poate aduce civilizaţiei o Europă organizată şi activă este indispensabilă menţinerii unor relaţii paşnice”,

Vă aducem la cunoştinţă declaraţiile extrem de grave pronunţate de vicepreşedintele Parlamentului European pe data de 23 iulie 2010, la Băile Tuşnad, care aduc atingere suveranităţii şi integrităţii teritoriale a României, stat-membru al Uniunii Europene, şi care reprezintă o formă de instigare la mişcări de stradă în scopul enclavizării etnice şi dezmembrării statului român.

Orice declaraţie de acest fel din partea unui vicepreşedinte al Parlamentului European aduce atingere directă prestigiului acestui for care este identificat, inevitabil, cu poziţiile exprimate de domnul Laszlo Tokes din cauza funcţiei pe care acesta o ocupă şi de care se prevalează atunci când lansează în public propuneri de segregare etnică. Până când Parlamentul European nu se va dezice de declaraţiile extremiste ale domnului Laszlo Tokes, retrăgându-i funcţia pe care o ocupă şi delimitându-se public de iniţiativele sale enclavizante, instituţia pe care o conduceţi poate fi asociată cu tensiunile etnice şi cu evoluţiile ulterioare negative pe care demersuri precum cel al domnului Laszlo Tokes le poate produce.

Dacă Parlamentul European îl certifică pe domnul Laszlo Tokes, prin lipsa unei delimitări clare de declaraţiile acestuia, în demersul de a cere enclave etnice în inima Europei, atunci se ridică semne de întrebare privind politica Uniunii faţă de statele-membre pe subiectul integrităţii teritoriale.

Atunci când a intrat în Uniunea Europeană, România a crezut că participă la un mare proiect european de unire şi cooperare, nu de secesiune şi tribalizare etnică de tip medieval. Nicăieri în tratatul de aderare nu este scris că, prin aderarea la Uniune, România este obligată să suporte secesiuni interne pe motive etnice sau oficiali ai Parlamentului European care să vină să ne dea lecţii de organizare statală.

Până şi alegerea domnului Laszlo Tokes ca vicepreşedinte al Parlamentului European este o palmă dată democraţiei şi dialogului la nivel european. Păstrarea lui în această funcţie reprezintă însă, după genul de acţiuni pe care domnul Laszlo Tokes le intreprinde, o provocare adresată naţiunilor suverane şi bunelor relaţii dintre minorităţile etnice. România este un model de respectare a drepturilor minorităţilor care au, la această oră, mai multe drepturi decât majoritatea. Intervenţii de genul celor practicate de domnul Laszlo Tokes, care incită public la violenţe etnice, nu vine în sprijinul toleranţei şi respectului între etnii, aşa cum este el practicat la această oră în România.

Românii au crezut în instituţiile europene ca factor de stabilitate şi cooperare pentru evitarea conflictelor, aşa cum au crezut, de altfel, şi Părinţii Fondatori, care aveau proaspătă în minte memoria crimelor celui de-al doilea război mondial. Asistăm însă acum la o chemarea la luptă pentru obţinerea de enclave etnice venită din partea vicepreşedintelui Parlamentului European.

Pentru păstrarea spiritului european şi pricipiilor pe care s-a consturit şi consolidat Uniunea Europeană, vă solicităm schimbarea vicepreşedintelui Parlamentului European ca semnal dat întregii comunităţi europene că nu toleraţi intoleranţa şi că dreptul la libera exprimare, precum şi imunitatea declaraţiilor politice nu trebuie folosită pentru a instiga la violenţă şi conflicte etnice. În caz contrar, permiteţi-ne domnule preşedinte, să avertizăm public asupra riscului de a asista la un proces de enclavizare etnică ce va aduce grave prejudicii Europei, antrenând consecinţe pe care le vom regreta doar atunci când ele nu vor mai putea fi oprite.

Cu stimă,

Daniel Constantin

Preşedintele Partidului Conservator

Sabin Cutaş

Membru al Parlamentului European

26.07.2010

Scrisoare Deschisă adresată Primului-Ministru Emil Boc şi ministrului Economiei, Adriean Videanu

Printre obiectivele asumate de România în faţa Comisiei Europene în cadrul politicii de coeziune, se numără consolidarea şi dezvoltarea durabilă a sectorului productiv, precum şi crearea unui mediu favorabil dezvoltării durabile a întreprinderilor; în scopul creşterii productivităţii întreprinderilor româneşti, astfel încât România să atingă, până în anul 2015, un nivel de aproximativ 55% din valoarea medie a productivităţii din UE.

În scopul stimulării sectorului productiv şi pentru o mai bună utilizare a fondurilor europene, Partidul Conservator propune realocarea unei sume de 300 milioane de euro din Programul Operaţional, Creşterea Competitivităţii Economice în cadrul aceleiaşi axe, AXA PRIORITARĂ 1 - UN SISTEM DE PRODUCŢIE INOVATIV ŞI ECOEFICIENT, lucru care se poate efectua fără alte negocieri la Comisia Europeană, ci doar cu acordul Comitetului de Monitorizare. Această realocare este necesară pentru a diminua efectele crizei economice grave prin care trece România şi dată fiind modificarea contextului socio-economic în care au fost negociate iniţial aceste măsuri.

În cadrul Operaţiunii “Sprijin pentru consolidarea şi modernizarea sectorului productiv prin investiţii tangibile şi intangibile” s-au înregistrat mai multe cereri de finanţare decât alocarea pe sesiunile de depunere, proiectele solicitate depăşind cu mult sumele alocate până în prezent. Pe investiţii productive pentru întreprinderi mari pentru suma alocată ce acoperă aproximativ 20 de proiecte (în cazul solicitării unui grant maxim), la închiderea sesiunii de depunere (31 mai 2010) s-au înregistrat aproape 200 de proiecte. Se estimează că şi în anul 2010 va fi un flux mare de proiecte depuse de către IMM-uri care, la fel, va depăşi capacitatea de finanţare a acestei operaţiuni.

Specialiştii Partidului Conservator au identificat o modalitate de suplimentare a fondurilor pentru proiecte ce vizează sectorul productiv prin realocarea sumelor disponibile în cadrul operaţiunilor “Dezvoltarea structurilor de sprijin al afacerilor de interes naţional şi internaţional (poli de competitivitate)” şi “Sprijin pentru integrarea întreprinderilor în lanţurile de furnizori sau clustere”. Demersul nostru este cu atât mai justificat cu cât această realocare trebuie aprobată doar de Comitetul de Monitorizare al programului şi nu necesită negocieri sau avize suplimentare de la Comisia Europeană. Cele două operaţiuni nu sunt funcţionale nici până la această oră, iar metodologiile de derulare a proiectelor care pot fi aplicate în cadrul lor nu au fost întocmite şi publicate.

Propunerea noastră este de efectuare a unui transfer de 300 milioane de euro dintr-un buget total de aproximativ 450 de milioane de euro.

Beneficiile estimate ale acestei realocări pe baza comparaţiei cu datele asumate de România în documentul-cadru de implementare a Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice 2008:

1. circa 1.000 de IMM-uri pot fi sprijinite, cu efect direct asupra creşterii numărului de locuri de muncă, cu garanţia menţinerii lor vreme de 5 ani, pe perioada monitorizării
2. 4-5.000 noi locuri de muncă
3. creşterea numărului de tranzacţii pe piaţă
4. creşterea consumului de materie primă
5. creşterea cifrei de afaceri şi implicit a sumelor vărsate la bugetul de stat (în urma tranzacţiilor sau a locurilor de muncă create).

Preşedintele Partidului Conservator

Daniel Constantin

02.06.2010

Raspunsul domnului ministru Adriean Videanu :